Dar copiii voștri cum dorm?

July 3, 2017 2 comments


Înainte de a apărea Emilia pe lume, am avut la dispoziție 9 luni pentru a mă informa cum se crește corect un copil. Credeam eu atunci că “corect” înseamnă exact cum scrie cartea. În mare parte așa e, pentru că doar cartea, mă repet doar o carte scrisă de un specialist, nu un forum online, te poate educa cît de cît în această privință.

Mă interesa în special subiectul “cum să-ți înveți copilul să doarmă singur”. Și după mult citit, am făcut eu sleep training la copil, care includea muzică, brațele erau excluse ( deși Emi adormea la piept, ca toți copiii), nu o legănam și cînd nu mai alăptam pe la 5-6 luni, ea singurică adormea. Da, era ireal și pentru noi, copilul cu sticluța de lapte, după ce își mînca pe la 7 luni terciul, adormea singură și încă și dormea toată noaptea.

La vîrsta de un an și două luni, au început să ne iasă dinții. Iar copilul cel independent și cu orar fix de somn a devenit un copil cu nevoi de alinări, îmbrățișări nocturne și cîntece duioase. Roata s-a întors la 180 de grade. Iar noi, pentru a preveni zombarea noastră, am început să o luăm cu noi în pat și încă să ne rînduim uneori cine doarme cu ea. Pentru că altfel, trebuia doar să circulăm de 15 ori pe noapte și nici un membru al familiei nu dormea.

Acest lucru a durat vre-un an, exact pînă a apărut Teo. Pentru că de atunci, Emilia a devenit dependentă de povești nocturne și îmbrățișări duioase. Iar tati i-a devenit cel mai bun partener de somn, pentru că mami era ocupată cu alăptatul celui mic primele 4 luni.

Cu Teo am devenit ambii foarte, foarte relaxați. Eram extrem de obosiți, poate chiar supraobosiți și nu ne-am impus nici o regulă. Micuțul a dormit 3 luni singurel și separat, mai apoi 3 luni cu mami. Pe la 6 luni, iar a devenit independent. Iar a dormit 2 luni singurel. La moment iar doarme cu mami. Probabil nu ne deranjează atît de mult, din cauza că din momentul diversificării mesei, Teo ca și Emilia doarme toată noaptea. Una din regulile mele de bază este să nu-i hrănesc noaptea. Dar acest lucru e posibil doar din momentul cînd mănîncă seara terci și bea lăptic mult.

Diferența dintre modul meu de a vedea lucrurile de acum trei ani și în prezent s-au schimbat radical. Plus, că mereu intervine orarul de somn al copiilor, vîrsta, activitățile acestora și ale noastre și modul de a percepe situația la moment.

La moment savurez din plin așa cum stau lucrurile. Savurez să-l cuprind pe pici, să-l pupăcesc peste tot și să-i simt mirosul. Ador să dorm cu el. Deși nu sunt zgîrcită, pentru că atunci cînd se vîrcolește toată noaptea și nu închid un ochi, îi cedez locul tatălui său. Și acesta nu este împotrivă deloc. Le oferim tot timpul nostru lor, pentru că buneii ne ajută și avem destul timp pentru noi doi ca cuplu. Cumva am reușit să ne planificăm weekend-urile în așa mod încît să avem timp doar pentru noi.

Plănuițivă educarea copiilor, mai ales cea legată de somn, în așa mod încît să convină tuturor membrilor familiei voastre. Cum decurg lucrurile la voi în casă este doar treaba voastră, mai ales atîta timp cît funcționeaza pentru voi.

Și dacă toți sunt fericiți, inclusiv și mami cu tati ca cuplu, atunci restul nu mai contează.

Iar nouă nu ne rămîne decît să profităm de prezent, pentru că timpul trece extrem de repede, poate chiar prea repede. Și nu vom fi nici împotrivă cînd copiii vor dormi împreună :)).

Dar copiii voștri cum dorm? Ian spuneți sincer, măcar cînd sunt mai mari, dorm separat? )))

Photos by Cristina Jitari

Comments

View other posts from Different category

2 Comments

  1. Sa stii ca si eu am facut mult research pe tema asta si tot nu actionez by the book.
    A mea e inca micuta, are doar 2 luni. Uneori doarme in patutul ei, alta data la mine pe burta jumatate de noapte, alta data toata noaptea daca o doare burtica. Asa mi se pare natural. Cred ca si pe viitor voi face cum consider eu mai bine… cum simt ca trebuie sa fie.
    Multa sanatate voua si celor mici!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *